Sistemul limfatic are rolul de a drena și filtra lichidul intercelular din țesuturi și de a-l deversa în sistemul vascular sanguin. În plus, în ganglionii limfatici se produc limfocite, se formează anticorpi și se stopează răspândirea infecțiilor.
Mediul intercelular trebuie să aibă o compoziție stabilă pentru a garanta starea și funcționarea optimă a celulelor. Echilibrul său se bazează pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colectează excedentul de limfă, fluid incolor eliberat de sânge, care se acumulează în țesuturi, și îl aduce la inimă. Limfa transportă substanțele nutritive și preia deșeurile celulare. Ea are drept sarcină transportul lipidelor și al moleculelor liposolubile, din intestin până în sânge.
Sistemul limfatic conține vase limfatice, ganglioni și organele limfoide repartizate în diverse regiuni ale corpului.
Structura sistemului limfatic seamană cu cea a sistemului sangvin; ea cuprinde în același timp vase și organe. Vasele limfatice vehiculează limfa spre inimă, în timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigură apararea organismului.
Spre deosebire de circulația venoasă, circulația limfatică funcționează fără a fi pompată. Aceasta e pusă în mișcare de contracțiile mușchilor scheletici. Contracțiile mușchilor netezi, situați în pereții canalelor limfatice, favorizează revărsarea finală a limfei în circulația venoasă. Din această cauză, ea nu se scurge la fel de ușor și rapid ca sângele. O activitate fizică nu poate decât să amelioreze circulația sa și deci drenajul substanțelor nocive.
Sistemul limfatic are mai multe funcții esențiale comune cu sistemul sangvin. Cele două sisteme participă activ la homeostazie, echilibrul mediului intern. Ele reprezintă o modalitate de transport al nutritienților și al deșeurilor dintr-un loc al organismului într-altul. Ambele dispun de mecanisme de apărare împotriva infecțiilor.
Drenajul limfatic asigură drenarea lichidelor excedentare care scaldă celulele, menținând, în același timp, echilibrul hidric al spațiilor interstițiale și evacuarea deșeurilor provenind din metabolismul celular.
Efectele drenajului limfatic
- Efectul anti-edematos (edemele pre-menstruale, cele din timpul sarcinii, edemele postoperatorii sau cele cauzate de caniculă sau de o activitate care presupune statul în picioare; edem = retenție de lichid în țesuturile organismului)
- Efectul asupra întăririi sistemului imunitar: limfa “curățată” va fi mult mai eficientă în trasportul nutrienților, ajutând astfel la regenerarea celulară.
- Efectul asupra micro-circulației: prin reducerea edemelor, se obține o oxigenare mult mai bună a țesuturilor, iar presiunea asupra vaselor capilare scade semnificativ.
- Efectul regenerant: prin îmbunătățirea circulației limfatice, țesuturile, acum mai bine oxigenate și mai bine hrănite, sunt mai eficiente în procesul de regenerare celulară.
- Efectul relaxant al drenajului limfatic conferă o stare benefică persoanelor afectate de stresul cotidian.
Prin limfodrenaj, obtinem activarea, purificarea și regenerarea țesuturilor și organelor interne, fapt ce permite nu numai eliminarea toxinelor și a lichidelor în exces, ci și remodelarea și tonifierea corpului.